Guyana Franceza (2)

In beciul ala insalubru am inceput workshop-urile. Invatam ce trebuie sa vedem ca un jurnalist intr-o alta tara, ce subiecte vom aborda (religie, sex, droguri, sistemul politic, justitia, problemele comunitatilor etc.) Pt mine era un chin caci insemna 4 ore pierdute pe saptamana, invatand ceva ce nu parea a-mi beneficia in perioada urmatoare. Nu ca as fi invatat neaparat daca imi beneficia. Si toti amicii mei pierdeau vremea mai placut (atarnati de paiul unui suc pe undeva prin centrul vechi, facand ochi dulci fetelor de la masa alaturata) si doar eu sufeream alaturi de ceata asta pestrita.

Zilele au trecut tot mai repede, am inceput sa ne facem pasapoartele, si cu 2 saptamani inainte de plecare am primit vaccinurile contra febrei galbene de la Bucuresti si am inceput si tratamentul anti-malarie. Eh cam pe aici am realizat ca urmeaza o aventura care poate o voi reusi sa o povestesc si nepotilor si am inceput sa ma gandesc ca ma asteapta ceva inedit.

Am plecat din Oradea cu un microbus catre Budapesta. Vamesii au ramas blocati cand au vazut foi galbene capsate de pasapoarte prin care se atesta ca ne-am luat vaccinurile, dar am trecut cu bine si plini de speranta am ajuns pe aeroportul din Budapesta. Eu nu mai zburasem cu avionul de la varsta de 2 ani, asa ca primul Boeing 737 mi s-a parut imens de afara si incredibil de tubular si claustrofob pe dinauntru. Mai era si lipit cu scotch compartimentul de bagaje de deasupra iar o bucata din aripa avea o alta culoare semn ca fusese schimbata.

Doua ore au trecut instant si am ajuns in Franta, Paris unde am aterizat pe Charles de Gaulle si de unde am luat un taxi catre un mic hotel la marginea orasului. Nu imi aduc aminte cu cine am dormit in camera tin minte ca hotelul era de un verde gretos de puternic, cert e ca a doua zi de dimineata ma plimbam pe strazile Parisului. Champs-Elysee, pana atunci doar citisem de strada asta, iar acum la 16 ani paseam pe ea. Incercam tot timpul sa imi tin cu o mana falca, cine din Oradea ma gandeam eu, mai intrasem pana acum intr-un magazin Virgin Records Store ? Cine mai vazuse nou aparut GTA Vice City, sigilat in cutie?

Deodata limba franceza mi s-a parut cea mai frumoasa limba de pe fata pamantului, mai ales cand am incercat sa cumpar o felicitare de la o fatuca de la un stand de ziare. Nu conta ca nu am reusit sa ii zic ce vreau si ca am dres-o in engleza, cuvintele curgeau ca mierea din gura ei, eu intelegeam, dar pe gura mea ieseau doar tuica si sarmale romanesti.

Advertisements
Previous Post
Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: