Vine interviul !

Na napasta, cine s-ar fi gandit ca mai prind eu in toamna asta sesiune de interviu ?

Desi poate e un pic prea devreme pentru a “sarbatori” ca sa zic asa, si totusi sperantele sunt mici sa ma prinda si pe mine in tura asta, anuntul de pe linkul oficial pentru sesiunile de interviu arata clar ca pentru Eastern Europe, la Bucuresti, se vor sustine 3 sesiuni de interviuri in perioada 7 noiembrie – 25 noiembrie.

Trecand peste primul moment euforic (made my day ca sa zic asa) ma apuca un mic sentiment de spaima: acum, in acest moment, nu ma simt in stare de a trece acest inteviu. Nu cred ca as fi pregatit. Si poate starea asta de spaima ma ajuta sa ma focusez si sa acord si mai mult timp pregatirii.

Vin vremuri grele baiete, trebuie sa ne punem serios cu burta pe carte!

Advertisements
Leave a comment

7 Comments

  1. Corina

     /  September 14, 2011

    Bafta multa atunci!! Iti tinem pumnii!!! Asta inseamna un motiv in plus sa bem pe 29,nu?:D

    Reply
  2. Ciocnim un pahar pe 29, bem pe 30. Suna bine ?
    Sper doar sa prind si eu sesiunile astea, deoarece ar trebui sa primesc inainte cam cu o luna invitatie la interviu. Multumesc de urari si de suport!

    Reply
  3. Corina

     /  September 14, 2011

    Nu suna prea bine sa bem pe 30…..pentru simplul fapt ca nu voi fi in Bucuresti! Dar nici nu stiu unde are de gand sa ma duca ..:D…..Which is exciting of course! Deci sa nu te dai lovit pe 29 ca ne suparam,da?

    Reply
  4. Diana

     /  September 14, 2011

    Da, si eu am avut un amestec ciudat de bucurie si teama (de interviu). Ufff, au trecut 8 ani de atunci.

    Reply
    • Felicitari, Diana. E Canada tot ce ai sperat sa fie ?

      Reply
      • Diana

         /  September 14, 2011

        E mai complicat, in sensul ca eu nu am avut nici un fel de asteptari, de aia nici nu am avut dezamagiri. Intr-un fel, poate e inconstienta ce am facut, ca acum nu as sfatui pe cineva sa faca la fel. In sensul ca ar fi bine sa stie cam ce vrea sa faca, dar in acelasi timp sa fie flexibil si sa se poata adapta. A, cred ca cel mai mare atu cu care vine cineva aici e adaptabilitatea. In cazul meu, tot ce vroiam e sa vad un nou continent. Mi-am impachetat hainele, ski-urile (greu cu transportul), ceva carti si gata. Si stii, mie nu mi-au placut vorbele mari, gata, emigram si jucam ultima carte. Te poti intoarce inapoi cind vrei, o iei ca pe o experienta de viata, excursie, work and travel, orice. In primul an am avut un job platit prost (sau foarte prost, sa o zicem pe aia dreapta), nici nu imi prea placea etc. Nici in Romania nu am avut un job grozav, deci nici o pierdere. Partea buna: mi-am perfectionat engleza, am citit mii de job descriptions, am facut cursuri, am trimis sute de CV-uri (Resume). Si m-am maturizat in privinta asta. In plus, excursii la ski (din bruma aia de bani), excursii la lac etc. Asta a fost primul an. Dupa aia lucrurile au inceput sa se aranjeze (job, bani), deci si mai multe excursii la ski, barci, biciclete. Eu am luat-o easy, fara incrincenare, nu am avut sperante, dar pot zice ca mi-e bine.

        Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: